LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 (*republicata*)

privind Codul de conduita a functionarilor publici*

 

CAP. I

Domeniul de aplicare şi principii generale

Domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Codul de conduitã a funcţionarilor publici, denumit în continuare cod de conduitã, reglementeazã normele de conduitã profesionalã a funcţionarilor publici.
(2) Normele de conduitã profesionalã prevãzute de prezentul cod de conduitã sunt obligatorii pentru persoanele care ocupã o funcţie publicã în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi în cadrul autoritãţilor administrative autonome, denumite în continuare autoritãţi şi instituţii publice.

Obiective

ART. 2
Obiectivele prezentului cod de conduitã urmãresc sã asigure creşterea calitãţii serviciului public, o bunã administrare în realizarea interesului public, precum şi sã contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publicã, prin:
a) reglementarea normelor de conduitã profesionalã necesare realizãrii unor raporturi sociale şi profesionale corespunzãtoare creãrii şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesionalã la care este îndreptãţit sã se aştepte din partea funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor publice;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetãţeni şi funcţionarii publici, pe de o parte, şi între cetãţeni şi autoritãţile administraţiei publice, pe de altã parte.

Principii generale

ART. 3
Principiile care guverneazã conduita profesionalã a funcţionarilor publici sunt urmãtoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform cãruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţãrii;
b) prioritatea interesului public, principiu conform cãruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;
c) asigurarea egalitãţii de tratament a cetãţenilor în faţa autoritãţilor şi instituţiilor publice, principiu conform cãruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform cãruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţã, eficienţã, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform cãruia funcţionarii publici sunt obligaţi sã aibã o atitudine obiectivã, neutrã faţã de orice interes politic, economic, religios sau de altã naturã, în exercitarea funcţiei publice;
f) integritatea moralã, principiu conform cãruia funcţionarilor publici le este interzis sã solicite sau sã accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin, sau sã abuzeze în vreun fel de aceastã funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimãrii, principiu conform cãruia funcţionarii publici pot sã-şi exprime şi sã-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform cãruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie sã fie de bunã-credinţã;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform cãruia activitãţile desfãşurate de funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizãrii cetãţenilor.

Termeni

ART. 4
În înţelesul prezentei legi, urmãtorii termeni se definesc astfel:
funcţionar public – persoana numitã într-o funcţie publicã în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã**);
**) Legea nr. 188/1999 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.
b) funcţie publicã – ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publicã, în temeiul legii, în scopul realizãrii competenţelor sale;
c) interes public – acel interes care implicã garantarea şi respectarea de cãtre instituţiile şi autoritãţile publice a drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale cetãţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internã şi tratatele internaţionale la care România este parte;
d) interes personal – orice avantaj material sau de altã naturã, urmãrit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de cãtre funcţionarii publici prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilitãţilor, relaţiilor, informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitãrii funcţiei publice;
e) conflict de interese – acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât afecteazã sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice deţinute;
f) informaţie de interes public – orice informaţie care priveşte activitãţile sau care rezultã din activitãţile unei autoritãţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;
g) informaţie cu privire la date personale – orice informaţie privind o persoanã identificatã sau identificabilã.

CAP. II

Norme generale de conduitã profesionalã a funcţionarilor publici
Asigurarea unui serviciu public de calitate

ART. 5
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetãţenilor, prin participarea activã la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practicã, în scopul realizãrii competenţelor autoritãţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativã, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autoritãţilor şi instituţiilor publice.
Loialitatea faţã de Constituţie şi lege

 

ART. 6
(1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, sã respecte Constituţia, legile ţãrii şi sã acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
(2) Funcţionarii publici trebuie sã se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datoratã naturii funcţiilor publice deţinute.

Loialitatea faţã de autoritãţile şi instituţiile publice

ART. 7
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apãra în mod loial prestigiul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a) sã exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legãturã cu activitatea autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) sã facã aprecieri neautorizate în legãturã cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publicã în care îşi desfãşoarã activitatea are calitatea de parte;
c) sã dezvãluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevãzute de lege;
d) sã dezvãluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacã aceastã dezvãluire este de naturã sã atragã avantaje necuvenite ori sã prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
e) sã acorde asistenţã şi consultanţã persoanelor fizice sau juridice în vederea promovãrii de acţiuni juridice ori de altã naturã împotriva statului sau autoritãţii ori instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplicã şi dupã încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadã de 2 ani, dacã dispoziţiile din legi speciale nu prevãd alte termene.
(4) Dezvãluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autoritãţi ori instituţii publice, este permisã numai cu acordul conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfãşoarã activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduitã nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legalã a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul funcţionarului public de a face sesizãri în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autoritãţile publice, instituţiile publice şi din alte unitãţi care semnaleazã încãlcãri ale legii.

Libertatea opiniilor

ART. 8
(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lãsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie sã aibã o atitudine conciliantã şi sã evite generarea conflictelor datorate schimbului de pãreri.

Activitatea publicã

 

ART. 9
(1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masã se asigurã de cãtre funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi sã participe la activitãţi sau dezbateri publice, în calitate oficialã, trebuie sã respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducãtorul autoritãţii ori instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activitãţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul cã opinia exprimatã nu reprezintã punctul de vedere oficial al autoritãţii ori instituţiei publice în cadrul cãreia îşi desfãşoarã activitatea.

Activitatea politicã

ART. 10
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) sã participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) sã furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publicã;
c) sã colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizãri partidelor politice;
d) sã afişeze, în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

Folosirea imaginii proprii

ART. 11
În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis sã permitã utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activitãţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice

ART. 12
(1) În relaţiile cu personalul din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi sã aibã un comportament bazat pe respect, bunã-credinţã, corectitudine şi amabilitate.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnitãţii persoanelor din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi persoanelor cu care intrã în legãturã în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvãluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizãri sau plângeri calomnioase.
(3) Funcţionarii publici trebuie sã adopte o atitudine imparţialã şi justificatã pentru rezolvarea clarã şi eficientã a problemelor cetãţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia sã respecte principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, prin:
a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
b) eliminarea oricãrei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materialã, sãnãtatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care sã asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activitãţii, precum şi creşterea calitãţii serviciului public, se recomandã respectarea normelor de conduitã prevãzute la alin. (1)-(3) şi de cãtre celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

ART. 13
(1) Funcţionarii publici care reprezintã autoritatea sau instituţia publicã în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învãţãmânt, conferinţe, seminarii şi alte activitãţi cu caracter internaţional au obligaţia sã promoveze o imagine favorabilã ţãrii şi autoritãţii sau instituţiei publice pe care o reprezintã.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis sã exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasãrile externe, funcţionarii publici sunt obligaţi sã aibã o conduitã corespunzãtoare regulilor de protocol şi le este interzisã încãlcarea legilor şi obiceiurilor ţãrii gazdã.

Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

ART. 14
Funcţionarii publici nu trebuie sã solicite ori sã accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, pãrinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de naturã politicã, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensã în raport cu aceste funcţii.

Participarea la procesul de luare a deciziilor

ART. 15
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia sã acţioneze conform prevederilor legale şi sã îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis sã promitã luarea unei decizii de cãtre autoritatea sau instituţia publicã, de cãtre alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

Obiectivitate în evaluare

ART. 16
(1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia sã asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publicã pentru funcţionarii publici din subordine.
(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia sã examineze şi sã aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobã avansãri, promovãri, transferuri, numiri sau eliberãri din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formã de favoritism ori discriminare.
(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere sã favorizeze sau sã defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publicã pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevãzute la art. 3.

Folosirea prerogativelor de putere publicã

ART. 17
(1) Este interzisã folosirea de cãtre funcţionarii publici, în alte scopuri decât cele prevãzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici le este interzisã urmãrirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
(3) Funcţionarilor publici le este interzis sã foloseascã poziţia oficialã pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite mãsuri.
(4) Funcţionarilor publici le este interzis sã impunã altor funcţionari publici sã se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori sã le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

Utilizarea resurselor publice

ART. 18
(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi sã asigure ocrotirea proprietãţii publice şi private a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale, sã evite producerea oricãrui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia sã foloseascã timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autoritãţii sau instituţiei publice numai pentru desfãşurarea activitãţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie sã propunã şi sã asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilã şi eficientã a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfãşoarã activitãţi publicistice în interes personal sau activitãţi didactice le este interzis sã foloseascã timpul de lucru ori logistica autoritãţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

Limitarea participãrii la achiziţii, concesionãri sau închirieri

ART. 19
(1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, supus vânzãrii în condiţiile legii, cu excepţia urmãtoarelor cazuri:
a) când a luat cunoştinţã, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmeazã sã fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzãrii bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpãrarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul concesionãrii sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publicã ori privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisã furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevãzute de lege.

CAP. III

Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicãrii normelor de conduitã profesionalã
Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

ART. 20
(1) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici coordoneazã, monitorizeazã şi controleazã aplicarea normelor prevãzute de prezentul cod de conduitã, exercitând urmãtoarele atribuţii:
a) urmãreşte aplicarea şi respectarea, în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice, a prevederilor prezentului cod de conduitã;
b) elaboreazã studii şi analize privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduitã;
c) colaboreazã cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apãrarea intereselor legitime ale cetãţenilor în relaţia cu funcţionarii publici.
(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplinã din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice.
Rolul autoritãţilor şi instituţiilor publice
ART. 21
(1) În scopul aplicãrii eficiente a dispoziţiilor prezentului cod de conduitã, conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulã din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere eticã şi monitorizarea respectãrii normelor de conduitã.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) exercitã urmãtoarele atribuţii:
a) acordarea de consultanţã şi asistenţã funcţionarilor publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduitã;
b) monitorizarea aplicãrii prevederilor prezentului cod de conduitã în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice;
c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduitã de cãtre funcţionarii publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice.
(3) Atribuţiile prevãzute la alin. (2) se exercitã în temeiul unui act administrativ emis de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice sau prin completarea fişei postului cu atribuţia distinctã de consiliere eticã şi monitorizare a respectãrii normelor de conduitã.
(4) Rapoartele prevãzute la alin. (2) lit. c), aprobate de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, se comunicã funcţionarilor publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice şi se transmit trimestrial, la termenele şi în forma standard stabilite prin instrucţiuni de Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici.
(5) Rapoartele autoritãţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduitã vor fi centralizate într-o bazã de date necesarã pentru:
a) identificarea cauzelor care determinã încãlcarea normelor de conduitã profesionalã, inclusiv a constrângerilor sau ameninţãrilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina sã încalce dispoziţii legale în vigoare ori sã le aplice necorespunzãtor;
b) identificarea modalitãţilor de prevenire a încãlcãrii normelor de conduitã profesionalã;
c) adoptarea mãsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Publicitatea cazurilor de încãlcare a normelor de conduitã

ART. 22
(1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, care se întocmeşte de Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, trebuie sã cuprindã şi urmãtoarele date:
a) numãrul şi obiectul sesizãrilor privind cazurile de încãlcare a normelor de conduitã profesionalã;
b) categoriile şi numãrul de funcţionari publici care au încãlcat normele de conduitã moralã şi profesionalã;
c) cauzele şi consecinţele nerespectãrii prevederilor prezentului cod de conduitã;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut sã acţioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici poate sã prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintã un interes deosebit pentru opinia publicã.

CAP. IV

Dispoziţii finale

Rãspunderea

ART. 23
(1) Încãlcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduitã atrage rãspunderea disciplinarã a funcţionarilor publici, în condiţiile legii.
(2) Comisiile de disciplinã au competenţa de a cerceta încãlcarea prevederilor prezentului cod de conduitã şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu bunã-credinţã a comisiei de disciplinã competente, în condiţiile legii, cu privire la cazurile de încãlcare a normelor de conduitã.
(4) În cazurile în care faptele sãvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmãrire penalã competente, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici rãspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele sãvârşite cu încãlcarea normelor de conduitã profesionalã, creeazã prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare

ART. 24
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritãţile şi instituţiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare şi funcţionare sau codurile de conduitã specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului cod de conduitã, în funcţie de domeniul lor de activitate.

Asigurarea publicitãţii

ART. 25
Pentru informarea cetãţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduitã la sediul autoritãţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.